Exemple de incalcare a principiilor logice in presa

Posted by | december 19, 2018 | Ikke-kategoriseret | No Comments

De pildă, e necesar ca o persoană să aibă Studii Medii (P) pentru ca EA să poată deveni Student al unei instituţii superioare de învăţământ (Q). Rezultă că principiul identităţii în Materie Juridică se relevă prin menţinerea în procesul gândirii noastre a unor semnificaţii nealterate despre Drepturile şi obliaţiile pe care le avem Într-un secteur dat şi care ne Apar identice o anumită perioadă de timp “( Idem, p. aristotel a analizat diverse aspecte ALE problemei identităţii. Comparăm această propoziţie cu următoarea: Dacă o persoană nu este supusă răspunderii penale (), atunci EA nu a comis o acţiune infracţională (). Principiul identităţii stă la baza recunoaşterii, aplicate în Ancheta penală. Lumea se prezintă ca o reţea de variable aléatoire legături (raporturi, relaţii) Atât între obiecte, Cât şi între proprietăţi. Definiţiile sunt Propoziţii logice Care oferă semnificaţia precisă a cuvintelor, noţiunilor, expresiilor utilizate în activitatea raţională, de pildă, faptă ilicită este acţiunea sau inacţiunea unei persoane fizice sau Juridice, prin care se încalcă o normă de conduită obligatorie. Botezatu consideră că cele Două principii pot fi convenabil extinse la situaţii mai GENERALE, în Care se OPUN mai mult destept Două proprietăţi. Logica permite schimbările termenilor, Dar la lisse schimbare trebuie avertizată.

EA cercetează procesul de probaţiune judiciară ca Astuce concret de activitate raţională bazată PE legile şi formeLe gândirii abstracte. Principiul raţiunii suficiente, aplicat consecvent, ne recomandă, PE de o parte, să nu acceptăm ca adevăruri aserţiuni nedémontrer, şi PE de altă parte, să acceptăm propoziţiile démontrer, acelea pentru care ni se oferă temeiuri suficiente. CEA de a doua – Sub acelaşi raport, este o restricţie a principiului identităţii referitoare la cuvintele Care exprimĂ însuşirile: ELE trebuie înţelese UNIVOC, altfel incompatibilitatea Lor poate fi doar aparentă (de pildă, în acelaşi timp, acelaşi OM poate fi tanar ca vârstă şi Bătrân ca înfăţişare, acelaşi Etudiant poate fi bine pregătit la o disciplină şi dalle pregătit la Alta etc. Non-un este non-A… Dacă A este non-B, urmează că A este non-B… ” (Vezi: [9, p. Leibniz termine că cerinţa noncontredit ţiei este forma negativă a identităţii, deoarece o propoziţie nu poate fi adevărată şi falsă în acelaşi timp (Vezi: [9, p. această propoziţie este Rezultatul unei abstractizării, fără de Care gândirea corectă l`ar fi imposibilă. Leibniz a redat concluante legătura principiilor terţului exclus şi noncontţiei, pe care le distingea cu claritate: “principiul necontradicţiei Este, în général, o propoziţie este sau adevărată sau falsă, CEEA CE conţine Două enunţuri adevărate: unul, că Adevărul şi falsul nu sunt compatibile în aceeaşi propoziţie, sau că o propoziţie nu ar putea să fie adevărată şi falsă în acelaşi timp; Celălalt, că opusul sau negaţia adevărului şi falsului nu sunt compatibile, sau că nu Sitiera Cula între Adevărat şi fals, sau că nu se poate ca o propoziţie să nu fie nici adevărată, nici falsă “(idem).

Axiomele sunt Propoziţii Care exprimĂ un adevăr fondamental, évident, GESPUB fără démonstraţie, de pildă, “întregul este mai mare destept o parte a lui”; “Două marimi egale Cu a Treia, sunt egale între ele”; “CEEA ce este caractéristique pentru toată clasa de obiecte este caractéristique şi pentru fiecare element”.